Granița Moldova–România: puncte de trecere, acte, EES și sfaturi

Granița dintre Republica Moldova și România urmează aproape în întregime cursul Prutului, din nordul extrem, unde se întâlnesc Moldova, România și Ucraina, până la Giurgiulești, în sud, unde Prutul se varsă în Dunăre. Pentru localnici este o graniță pe care mulți o trec mereu: la studii la Iași, la muncă în România, la rude pe celălalt mal, la cumpărături sau în concediu. Pentru călători este, de obicei, o etapă dintr-un drum mai lung, cum ar fi traseul Chișinău–Iași–Bucovina sau o călătorie cu mașina din București spre Republica Moldova.

Lucrul esențial: România este stat membru al UE și, din 2025, membru deplin al spațiului Schengen, iar Republica Moldova nu. De aceea, Prutul este frontieră externă a UE și a spațiului Schengen. Aici există control complet de pașapoarte și control vamal, din 2026 funcționează Sistemul de Intrare/Ieșire al UE (EES), iar pe partea românească se aplică regulile vamale ale Uniunii. Nimic dramatic: de regulă, trecerea durează de la câteva minute la o oră. Dar dacă nu te pregătești, poți pierde o jumătate de zi la coadă sau poți rămâne fără sticla de coniac de casă.

Ghidul acesta adună tot ce trebuie să știi înainte de drum: ce puncte de trecere există și prin ce diferă, ce acte le trebuie diferitelor categorii de călători, cum funcționează EES și ce urmează cu ETIAS, ce poți și ce nu poți transporta, cum treci cu mașina, autobuzul sau trenul, cum eviți cozile și ce greșeli să nu faci.

O precizare: regulile de la graniță se schimbă, iar programul punctelor de trecere poate fi modificat temporar. Tot ce urmează era valabil în momentul redactării; înainte de drum, verifică sursele oficiale de la finalul articolului.

Materialul este util celor care trec pentru prima dată din Republica Moldova în România sau invers: turiștilor care combină cele două țări într-o singură călătorie, șoferilor cu mașină proprie sau închiriată, pasagerilor de autobuz și tren, familiilor cu copii și celor care călătoresc cu animale de companie. Dacă treci Prutul regulat, uită-te mai ales la secțiunile despre EES, limitele vamale și punctele alternative, unde s-au schimbat cele mai multe lucruri în ultimii ani.

Granița pe scurt

Aspect	Ce trebuie știut
Pe unde trece	în principal pe râul Prut, de la nord la sud
Tipul frontierei	frontieră externă a UE și a spațiului Schengen
Puncte rutiere	7 (Leușeni, Sculeni, Costești, Lipcani, Leova, Cahul, Giurgiulești)
Puncte feroviare	Ungheni–Iași, Giurgiulești–Galați
EES	funcționează în toate punctele de pe granița româno-moldovenească din 2 martie 2026
ETIAS	nu funcționează încă; lansare așteptată în ultimul trimestru al lui 2026
Moneda	Republica Moldova: leu moldovenesc (MDL); România: leu românesc (RON)
Fus orar	același în ambele țări
Număr de urgență	112 în ambele țări
Surse oficiale	border.gov.md, politiadefrontiera.ro, customs.gov.md, customs.ro

Cum funcționează granița de pe Prut

Prutul este un râu de câmpie nu foarte lat, cu lunci mlăștinoase, brațe și păduri de luncă. Podurile sunt puține, așa că fiecare punct de trecere e și un loc de traversare a râului. Aproape toate punctele rutiere sunt la poduri, iar unul, Costești–Stânca, trece pe barajul lacului de acumulare Stânca–Costești.

La fiecare punct controlul este dublu: mai întâi ieși din țara pe care o părăsești, apoi intri în țara în care ajungi. În unele puncte, cele două state fac control comun, iar procedura poate fi mai rapidă, într-un singur loc; unde anume se aplică acest format e bine să întrebi polițiștii de frontieră, pentru că schema se schimbă în timp.

Ordinea obișnuită la intrarea în România:

1. Poliția de Frontieră a Republicii Moldova: verificarea pașaportului și ieșirea din țară.
2. Vama moldovenească: de obicei o privire rapidă sau o întrebare despre ce scoți din țară.
3. Podul peste Prut.
4. Poliția de Frontieră Română: verificarea actelor și, pentru cetățenii din afara UE, înregistrarea în EES.
5. Vama română: întrebări despre ce introduci, uneori control al bagajelor sau al mașinii.

În sens invers, ordinea este oglindită. La punctele mari există benzi separate pentru cetățenii UE și pentru ceilalți, pentru autoturisme, autocare și camioane.

Punctele de trecere, de la nord la sud

Lipcani–Rădăuți-Prut

Cel mai nordic punct rutier de pe granița româno-moldovenească. E comod dacă vii din nordul Republicii Moldova (Briceni, Edineț, Ocnița) și mergi spre Botoșani, Suceava și Bucovina, ocolind Iașiul. De la Chișinău sunt circa 250 km prin Bălți și Edineț. Punctul este mic și de regulă liniștit, dar în trecut nu a funcționat non-stop, așa că verifică programul actual înainte de drum.

Costești–Stânca

Punctul trece pe barajul lacului de acumulare de pe Prut, una dintre cele mai neobișnuite treceri din regiune. Pe partea moldovenească este mai aproape de Rîșcani și Bălți, pe cea românească de Botoșani și Iași. E o alternativă bună la Sculeni când acolo e coadă și o variantă comodă pentru drumul din Bălți spre Bucovina.

Sculeni–Sculeni

Cel mai apropiat punct de Iași: până în centrul orașului sunt circa 20–25 km. Satul de pe ambele maluri se numește la fel, Sculeni; cândva era o singură localitate. Pe partea moldovenească, drumul vine prin Ungheni sau prin Pîrlița. Punctul e popular printre locuitorii Iașiului și ai Ungheniului, așa că în weekenduri și de sărbători apar cozi.

Leușeni–Albița

Principalul coridor rutier dintre cele două țări și cel mai bine dotat punct. De la Chișinău sunt circa 100–110 km prin Hîncești, pe un drum bun. Pe partea românească, drumul duce spre Huși și Vaslui, apoi spre București sau Iași. Pentru Iași e un ocol, dar pentru București și sudul României este varianta cea mai logică. Este și cel mai aglomerat punct, mai ales de sărbători și la începutul verii, când vin acasă moldovenii care muncesc în străinătate.

Leova–Bumbăta

Un punct de trecere relativ nou, pe cursul mijlociu al Prutului, între Leova și satul românesc Bumbăta. Poliția de Frontieră a Republicii Moldova îl recomandă ca alternativă la Leușeni și Giurgiulești în perioadele aglomerate. Pe partea românească e comod pentru Bârlad și Vaslui.

Cahul–Oancea

Punct în sud, lângă orașul Cahul. E potrivit pentru drumurile din sudul Republicii Moldova și din Găgăuzia spre Galați, Bârlad și București. Cahulul e la circa 170–180 km de Chișinău. Este recomandat, de asemenea, ca alternativă la Leușeni și Giurgiulești.

Giurgiulești–Galați

Cel mai sudic punct, aproape de confluența Prutului cu Dunărea, lângă singurul port al Republicii Moldova. Aici există trecere rutieră, feroviară și portuară. Pe partea românească intri aproape direct în Galați, un oraș mare de pe Dunăre. E alegerea firească pentru Delta Dunării, litoralul Mării Negre sau București prin Brăila. Granița cu Ucraina este foarte aproape, așa că fii atent la indicatoare la intersecție.

Trecerile feroviare

• Ungheni–Iași. Trenurile de la Chișinău spre Iași și mai departe în România circulă prin Ungheni și pe podul de cale ferată peste Prut. Garniturile, orarul și formatul legăturii (tren direct sau cu schimbare) s-au modificat în ultimii ani, așa că verifică pe site-urile Căii Ferate din Moldova (CFM) și CFR Călători.
• Giurgiulești–Galați. Trecerea feroviară din sud este folosită mai ales pentru marfă; legăturile de pasageri trebuie verificate separat.

Tabel comparativ

Punct de trecere	Distanța de la Chișinău (aprox.)	Unde e comod să mergi în România	Particularități
Lipcani–Rădăuți-Prut	circa 250 km	Botoșani, Suceava, Bucovina	nordic, mic; verifică programul
Costești–Stânca	circa 200 km	Botoșani, Iași, Bucovina	pe barajul lacului de acumulare
Sculeni–Sculeni	circa 130 km	Iași	cel mai aproape de Iași, cozi în weekend
Leușeni–Albița	circa 100–110 km	Huși, Vaslui, București	coridorul principal, cel mai aglomerat
Leova–Bumbăta	circa 100 km	Bârlad, Vaslui	alternativă la Leușeni
Cahul–Oancea	circa 170–180 km	Galați, Bârlad, București	sud, alternativă la Leușeni și Giurgiulești
Giurgiulești–Galați	circa 200–210 km	Galați, Brăila, Delta Dunării	rutier, feroviar și port

Distanțele sunt aproximative și depind de traseu.

Cum ajungi la punctele de trecere de la Chișinău

Spre Leușeni

Cel mai simplu traseu: ieși din Chișinău spre vest, în direcția Hîncești, apoi spre Leușeni. Drumul e bun și marcat spre România, cu benzinării și cafenele pe parcurs. Fără trafic, socotește circa o oră și jumătate, dar ieșirea din Chișinău la ore de vârf poate adăuga timp.

Spre Sculeni

Ai două variante principale. Prima: pe traseul spre Ungheni prin Strășeni și Călărași, apoi spre nord, de-a lungul Prutului, până la Sculeni. A doua: prin Pîrlița, dacă vii dinspre nord sau vrei să ocolești Ungheniul. În Ungheni poți face ușor o oprire. Socotește circa două ore.

Spre Leova–Bumbăta

De la Chișinău spre sud-vest, prin Hîncești, până la Leova, printre dealurile și satele din centrul țării. E o variantă bună când Leușeni e aglomerat, dar ține cont că de la Bumbăta continui pe drumuri secundare spre Bârlad și Vaslui.

Spre Cahul și Giurgiulești

Spre sud, prin Cimișlia, până la Cahul, apoi de-a lungul Prutului până la Giurgiulești. Pe drum poți opri în satele viticole din sud. Până la Cahul sunt circa 2,5–3 ore, până la Giurgiulești ceva mai mult. Dacă nu ai treabă la Galați, Cahul–Oancea e adesea mai comod.

Spre Costești și Lipcani

Spre nord, prin Bălți. Din Bălți spre Costești se merge prin Rîșcani, iar spre Lipcani prin Edineț sau Briceni. Aceste puncte au sens dacă ești deja în nordul țării, de exemplu după o vizită la Soroca sau la mănăstirile din nord.

Timpi orientativi de drum

Traseu	Timp fără trafic și cozi (aprox.)
Chișinău–Leușeni	circa 1,5 ore
Chișinău–Sculeni	circa 2 ore
Chișinău–Leova	circa 1,5–2 ore
Chișinău–Cahul	circa 2,5–3 ore
Chișinău–Giurgiulești	circa 3–3,5 ore
Chișinău–Costești	circa 3 ore
Chișinău–Lipcani	circa 3,5–4 ore

Timpul depinde mult de lucrări și de trafic; la el se adaugă timpul petrecut la graniță.

Ce punct alegi pentru ce traseu în România

• Spre Iași: Sculeni (cel mai aproape), Leușeni (mai lung, dar pe drumul principal) sau Costești–Stânca.
• Spre București: Leușeni–Albița (prin Vaslui, apoi Bacău sau Bârlad și Focșani), Leova–Bumbăta sau Cahul–Oancea.
• Spre Bucovina și Suceava: Sculeni, Costești–Stânca sau Lipcani–Rădăuți-Prut.
• Spre Dunăre și Deltă: Giurgiulești–Galați sau Cahul–Oancea.
• Spre Transilvania: Leușeni, apoi prin Bacău și trecătorile Carpaților Orientali.

Acte: cine de ce are nevoie

Cerințele depind de cetățenie. Ce urmează este un reper general; regulile exacte pentru țara ta verifică-le pe site-urile oficiale ale ministerelor de externe și ale poliției de frontieră.

Cetățenii UE, inclusiv moldovenii cu pașaport românesc

Pentru intrarea în România ajunge un pașaport sau o carte de identitate valabilă dintr-un stat UE. Cetățenii UE folosesc banda separată, iar EES nu li se aplică. Nici pentru Republica Moldova cetățenii UE nu au nevoie de viză și pot sta, de regulă, până la 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. Cetățenii români au putut în mod tradițional intra în Republica Moldova cu cartea de identitate, dar verifică din timp ce acte sunt acceptate, mai ales dacă ai o carte de identitate nouă sau provizorie.

Mulți locuitori ai Republicii Moldova au dublă cetățenie, moldovenească și română. Folosește actele în mod consecvent: la ieșirea din Republica Moldova arăți de obicei pașaportul moldovenesc, la intrarea în România pe cel românesc. Dacă într-un sens ai folosit un pașaport și la întoarcere celălalt, pot apărea întrebări despre durata șederii. Dacă nu ești sigur, întreabă polițistul de frontieră; e o întrebare cât se poate de normală.

Cetățenii Republicii Moldova

Titularii pașaportului biometric moldovenesc nu au nevoie de viză pentru călătoriile scurte în spațiul Schengen: până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. La intrare, polițistul te poate întreba despre scopul călătoriei, unde stai, dacă ai bani suficienți și bilet de întoarcere. Din 2026, cetățenii Republicii Moldova sunt înregistrați în EES. După lansarea ETIAS, vor avea nevoie și de o autorizație de călătorie online, așa că urmărește anunțul oficial al datei.

Dacă mergi la muncă, la studii sau pentru mai mult de 90 de zile, regulile sunt altele: ai nevoie de viză sau de permis de ședere. Regimul fără vize nu dă dreptul de a munci.

Cetățenii Ucrainei

Cetățenii ucraineni cu pașaport biometric beneficiază și ei de regim fără vize pentru șederi scurte. Mulți ucraineni se află în România sau în alte state UE cu protecție temporară, care are statutul și actele ei. Bărbații de vârstă de recrutare ar trebui să verifice regulile de ieșire din Ucraina în vigoare la momentul călătoriei; tranzitul prin Republica Moldova nu schimbă regulile ucrainene. Dacă ai protecție temporară în UE, ține la tine documentul care o dovedește.

Cetățenii altor state

Cetățenii multor țări, de exemplu SUA, Regatul Unit, Canada, Israel sau Japonia, intră fără viză în România și în Republica Moldova pentru șederi scurte, dar condițiile diferă de la țară la țară. Cetățenii unor state au nevoie de viză Schengen pentru România și de o viză separată sau o viză electronică pentru Republica Moldova. Verifică ambele direcții, mai ales dacă vrei să treci din România în Republica Moldova și să te întorci: pentru a doua intrare în Schengen poate fi nevoie de o viză cu intrări multiple.

Important: regula 90/180 se calculează pentru întreg spațiul Schengen, nu pentru fiecare țară separat. Dacă ai călătorit deja mult prin Europa, verifică zilele rămase cu calculatorul de pe site-ul Comisiei Europene.

Copiii

Copiii au nevoie de pașaport propriu. Dacă un copil călătorește cu un singur părinte, cu rude sau fără părinți, pot fi necesare acordul notarial al celuilalt părinte sau al reprezentanților legali și certificatul de naștere. Cerințele Republicii Moldova și ale României diferă și se schimbă din când în când, așa că verifică-le din timp la poliția de frontieră a ambelor țări. Mai bine ai un act în plus decât să te întorci de la graniță.

Lista actelor

• [ ] Pașaport valabil (sau carte de identitate UE), nedeteriorat, cu valabilitate suficientă.
• [ ] Viză, dacă cetățenia ta o cere, pentru România și/sau Republica Moldova.
• [ ] Dovada cazării și biletul de întoarcere sau de continuare (ți se pot cere).
• [ ] Asigurare medicală de călătorie.
• [ ] Pentru copii: certificat de naștere și acordul părinților, dacă e necesar.
• [ ] Pentru șofer: permis, certificat de înmatriculare, asigurare (Carte Verde), procură dacă mașina nu e a ta.
• [ ] Pentru animale: actele veterinare (detalii mai jos).

EES: ce s-a schimbat la graniță

EES (Entry/Exit System, Sistemul de Intrare/Ieșire) este registrul european al intrărilor și ieșirilor. A înlocuit ștampilele din pașapoartele cetățenilor din afara UE care vin în spațiul Schengen pentru șederi scurte. Sistemul înregistrează data și locul intrării și ieșirii, colectează date biometrice și calculează automat câte zile ai petrecut în Schengen.

Cum a fost introdus EES la granița româno-moldovenească

România a introdus sistemul etapizat, începând cu 12 octombrie 2025. Pe granița cu Republica Moldova, primul a fost Costești–Stânca (12 octombrie 2025), apoi Giurgiulești–Galați și Cahul–Oancea (24 noiembrie 2025) și Lipcani–Rădăuți-Prut (9 ianuarie 2026). Din 2 martie 2026, EES funcționează și în celelalte puncte: Leușeni–Albița, Sculeni, Leova–Bumbăta, Giurgiulești–Galați (portuar și feroviar) și Ungheni–Iași (feroviar). Din 10 aprilie 2026, sistemul funcționează deplin la toate frontierele externe ale spațiului Schengen.

Cui i se aplică EES

• cetățenilor statelor din afara UE care intră pentru șederi scurte (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), fie scutiți de viză, fie cu viză;
• inclusiv cetățenilor Republicii Moldova și ai Ucrainei;
• membrilor de familie ai cetățenilor UE care nu au permis de ședere.

EES nu se aplică cetățenilor statelor UE și Schengen și nici celor care au permis de ședere sau viză de lungă ședere emisă de un stat UE.

Cum decurge prima înregistrare

1. Polițistul scanează pașaportul.
2. Ți se face o fotografie a feței.
3. La adulți se scanează amprentele a patru degete (copiii sub 12 ani sunt scutiți de amprentare).
4. Polițistul poate pune întrebări standard despre scopul și durata călătoriei.
5. Sistemul creează dosarul tău electronic.

La călătoriile următoare, verificarea se face pe baza datelor biometrice deja stocate, de obicei mai repede. Dosarul se păstrează câțiva ani, deci nu te înregistrezi de la zero la fiecare intrare.

Cum te pregătești pentru EES

• Lasă mai mult timp la prima călătorie după lansarea sistemului, mai ales cu autocarul: se înregistrează fiecare pasager.
• Scoate ochelarii și pălăria și nu-ți acoperi fața la fotografie.
• Ține pașaportul la îndemână, nu în portbagaj.
• În autocar, ascultă șoferul: la punctele mari, toți pasagerii pot fi rugați să coboare și să treacă prin control în clădire.
• Nu da crezare site-urilor care oferă „înregistrare EES” contra cost: nu există așa ceva.

ETIAS: ce urmează

ETIAS (Sistemul european de informații și autorizare privind călătoriile) este viitoarea autorizație de călătorie online pentru cetățenii statelor care pot intra în Schengen fără viză. Printre ele se numără Republica Moldova, Ucraina, SUA, Regatul Unit și multe altele. Autorizația se va obține din timp, online, prin site-ul sau aplicația oficială.

În momentul redactării, ETIAS nu funcționează încă și nu se primesc cereri. Comisia Europeană a anunțat că lansarea este așteptată în ultimul trimestru al lui 2026, iar data exactă va fi comunicată oficial din timp. Urmărește travel-europe.europa.eu și ferește-te de site-urile intermediare, care cer adesea bani în plus sau colectează date personale.

Ce se știe deocamdată, în linii mari:

• autorizația se va emite online și va fi legată de pașaport;
• pentru majoritatea adulților va exista o taxă, stabilită oficial;
• nu înlocuiește viza pentru cei care au nevoie de viză;
• după lansare va exista, probabil, o perioadă de tranziție.

Condițiile exacte (taxa, valabilitatea, perioada de tranziție) verifică-le după anunțul oficial.

Vama: ce poți transporta

Pe partea românească se aplică regulile vamale ale UE pentru importurile din state terțe. Pe partea moldovenească, regulile naționale ale Republicii Moldova. Diferența principală pentru călător: din Republica Moldova nu poți introduce în UE multe țigări și mult alcool, iar produsele de origine animală nu le poți introduce deloc.

Din Republica Moldova în România (în UE)

Fără taxe vamale, TVA și accize, pentru uz personal și cu caracter ocazional, un adult (de la 17 ani) poate introduce:

Produs	Limita fără taxe
Țigarete	40 de bucăți (două pachete)
Țigări de foi mici (cigarillos)	100 de bucăți
Trabucuri	50 de bucăți
Tutun de fumat	250 g
Băuturi spirtoase (peste 22%)	1 litru
Sau băuturi sub 22% (vinuri licoroase, spumante etc.)	2 litri
Vin liniștit	4 litri
Bere	16 litri
Alte bunuri	până la 300 de euro, pentru transportul terestru
Carburant	în rezervorul standard și până la 10 litri într-un recipient portabil

Limitele la tutun se pot combina, cu condiția ca totalul să nu depășească 100% dintr-o categorie. La fel pentru băuturile spirtoase și cele sub 22%. Limitele pentru vin și bere sunt separate. Călătorii sub 17 ani nu beneficiază de scutiri la tutun și alcool.

Atenție la numărul de țigarete: 40 de bucăți este limita la frontiera terestră a UE cu Republica Moldova, mai mică decât la sosirea cu avionul din multe țări. Tutunul e mai ieftin în Republica Moldova și este produsul confiscat cel mai des. Ce depășește limita trebuie declarat și taxat; dacă nu declari, riști amendă și confiscare.

Introducerea repetată a acelorași bunuri, chiar în limite, poate fi considerată comercială. Dacă treci des granița, nu aduce de fiecare dată maximul.

Alimente: carne și lactate, nu

Din Republica Moldova nu poți introduce în UE, în bagajul personal, carne și produse din carne (cârnați, slănină, șuncă de casă), lapte și produse lactate (brânză, telemea, caș). Este o regulă veterinară a UE pentru statele terțe. Există excepții restrânse, de exemplu pentru laptele praf pentru sugari și alimentele medicale speciale în ambalaj original. Există restricții și pentru alte produse de origine animală, dar și pentru plante, fructe și semințe; verifică regulile UE.

Polițiștii de frontieră și vameșii știu foarte bine că oamenii aduc brânză și cârnați de casă de la rude și verifică asta. Alimentele confiscate se distrug. Mai bine le mănânci înainte de graniță sau le lași acasă.

Vinul din Republica Moldova

Cea mai frecventă întrebare: cât vin poți lua după un tur al cramelor, de exemplu la Mileștii Mici, Cricova sau Castel Mimi. Limita fără taxe este de 4 litri de vin liniștit de persoană adultă, plus 1 litru de spirtoase sau 2 litri de băuturi sub 22% (de exemplu, spumant). Dacă ai cumpărat mai mult, ai două variante corecte:

• declari surplusul la vama română și plătești taxele și accizele;
• trimiți vinul printr-un serviciu oficial de livrare, dacă crama îl oferă.

Păstrează bonurile de la cramă: ajută la dovedirea valorii. Vinul de casă fără etichetă, în sticle mari, ridică mai multe întrebări decât o sticlă sigilată în cutie.

Banii

Numerarul de 10.000 de euro sau mai mult (ori echivalentul în alte valute) trebuie declarat la trecerea frontierei externe a UE. Și în Republica Moldova există reguli de declarare a valutei; pragurile și procedura verifică-le pe site-ul Serviciului Vamal. A declara nu înseamnă a plăti: e doar o declarație. Dacă nu declari o sumă mare, riști amendă și confiscare.

Medicamentele

Medicamentele de uz personal se pot transporta în cantități rezonabile, de preferat în ambalajul original. Pentru medicamente puternice, substanțe psihotrope sau analgezice puternice, ia rețeta ori o scrisoare de la medic, ideal în română sau engleză. Regulile pentru anumite substanțe diferă între Republica Moldova și România.

Din România în Republica Moldova

La intrarea în Republica Moldova se aplică limitele naționale de import fără taxe pentru bunuri personale, alcool și tutun. Un turist obișnuit, cu bagaj personal, are rareori probleme. Dacă transporți electronice, cadouri de valoare mare, materiale de construcție sau mărfuri pentru revânzare, verifică limitele și procedura de declarare pe customs.gov.md. Restricții există și pentru alimentele, plantele și animalele supuse controlului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Culoarul verde și culoarul roșu

La punctele mari există culoarul verde (nimic de declarat) și cel roșu (bunuri de declarat). Alegând culoarul verde, declari că transporți doar bunuri permise, în limite. Dacă vameșul găsește depășiri, se consideră încălcare. Dacă ai dubii, mergi pe culoarul roșu sau întreabă.

Animalele de companie

Dacă mergi cu un câine sau o pisică, regulile de intrare în UE din Republica Moldova sunt mai stricte decât pentru călătoriile în interiorul UE. De obicei ai nevoie de:

• microcip;
• vaccin antirabic valabil, făcut după implantarea microcipului;
• pentru intrarea în UE din anumite state terțe, test de titrare a anticorpilor antirabici într-un laborator autorizat, făcut din timp, cu respectarea termenelor;
• certificat sanitar-veterinar UE în format oficial sau pașaport european pentru animale, dacă a fost emis în UE.

Cerințele privind testul și termenele depind de statutul țării în listele UE. Acesta e cel mai frecvent motiv pentru care oamenii cu animale sunt întorși de la graniță, așa că începe pregătirile cu câteva luni înainte și verifică regulile pe site-urile Comisiei Europene și ANSVSA. Pentru intrarea în Republica Moldova există cerințe veterinare proprii; verifică-le la ANSA.

Cu mașina

Mașina proprie este varianta cea mai flexibilă: alegi punctul cu coada cea mai mică și te oprești pe drum unde vrei. Dar înseamnă și mai multe acte și taxe obligatorii.

Actele șoferului și ale mașinii

• permis de conducere (permisele naționale sunt de obicei acceptate; pentru unele țări poate fi nevoie de permis internațional, verifică);
• certificatul de înmatriculare;
• procură, dacă mașina nu e a ta (ideal notarială, cu traducere);
• asigurare de răspundere civilă valabilă în ambele țări (vezi mai jos);
• pentru mașinile în leasing sau credit, acordul firmei de leasing pentru ieșirea din țară.

Asigurarea: Cartea Verde

În România, ca în toată UE, asigurarea de răspundere civilă (RCA) este obligatorie. Republica Moldova face parte din sistemul Carte Verde. Dacă mașina are numere străine, verifică să nu fie tăiate codurile MD (Republica Moldova) și RO (România) pe Cartea Verde. Dacă nu ai asigurare sau nu acoperă țara de care ai nevoie, o poți încheia online la un asigurător local sau la graniță; verifică din timp unde se vând polițe la punctul ales.

Viniete: taxele de drum obligatorii

Republica Moldova. Vehiculele cu numere străine trebuie să aibă vinietă electronică pentru drumurile din Republica Moldova. Se cumpără online, pe site-ul oficial evinieta.gov.md, sau la punctele de vânzare de lângă graniță. Există variante de 7, 15, 30, 90 și 180 de zile și mai mult. Pentru un autoturism, costul orientativ este de câțiva euro pe săptămână; tariful exact verifică-l pe site-ul oficial înainte de drum. Cumpără doar de pe resursa oficială.

România. Pe drumurile naționale și autostrăzi ai nevoie de rovinietă electronică, inclusiv cu numere străine. O cumperi online, în benzinării și la punctele de vânzare de lângă graniță. Pe unele poduri și sectoare, de exemplu peste Dunăre, se plătește o taxă separată. Ce taxe se aplică pe traseul tău poți verifica pe site-ul CNAIR.

Camerele din ambele țări citesc numerele de înmatriculare, iar amenda pentru lipsa vinietei vine ulterior, chiar dacă nu ai fost oprit.

Mașina închiriată

Multe firme de închirieri din Republica Moldova și România interzic ieșirea din țară sau o permit doar cu acord scris și contra cost. Întreabă la rezervare, nu la ghișeul de predare. Fără procură și acordul firmei, la graniță s-ar putea să nu fii lăsat să treci. Asigurarea mașinii închiriate trebuie să fie valabilă în ambele țări.

Reguli de circulație

Regulile sunt în mare asemănătoare, dar contează câteva detalii:

• Alcoolul. Ambele țări au limite stricte; în România chiar și o cantitate mică de alcool în sânge se sancționează cu amendă, iar peste un prag este infracțiune. Dacă ești la volan, nu bea deloc.
• Viteza. Limitele sunt similare celor europene, cu limite mai mari pe autostrăzile din România decât pe drumurile obișnuite. Camere sunt multe.
• Dotări obligatorii. Trusă medicală, extinctor, triunghi reflectorizant și vestă reflectorizantă.
• Iarna, anvelopele de iarnă sunt obligatorii pe zăpadă și gheață.

Carburant și bani

Prețurile la carburant diferă între cele două țări, iar mulți șoferi alimentează unde e mai ieftin. Ține cont de limita de 10 litri în canistră la intrarea în UE. Podurile cu taxă, parcările și vinietele se plătesc cel mai ușor cu cardul. Leii celor două țări nu sunt interschimbabili: în Republica Moldova ai nevoie de lei moldovenești, în România de lei românești.

Cu autocarul și microbuzul

Autocarul este cel mai obișnuit mod de a trece granița fără mașină. Din Chișinău pleacă zilnic curse spre Iași, București, Galați și alte orașe din România, dar și curse lungi spre Europa de Vest.

Cum funcționează

• Biletele se vând la autogările din Chișinău, la transportatori și pe platforme online. Verifică din ce autogară sau stație pleacă cursa: în Chișinău sunt mai multe.
• La graniță, autocarul intră pe o bandă separată. Șoferul strânge de obicei pașapoartele sau îi roagă pe pasageri să treacă prin control în clădire. Cu EES, fiecare pasager din afara UE este înregistrat personal la prima călătorie.
• Vameșii pot controla bagajele. Țigările în plus sau carnea din valiza unui singur pasager rețin tot autocarul.
• Drumul până la Iași durează câteva ore, până la București de obicei o noapte sau o zi întreagă. Granița poate adăuga de la o jumătate de oră la câteva ore.

Sfaturi pentru autocar

• Ține pașaportul și actele în bagajul de mână, nu în cala autocarului.
• Nu lua colete sau genți de la necunoscuți: răspunzi tu pentru conținut.
• Ia apă și ceva de mâncare: oprirea la graniță poate fi lungă, iar magazin poate să nu fie.
• Dacă ai legătură cu alt mijloc de transport, lasă timp de rezervă: întârzierile la graniță sunt obișnuite.
• Prețurile biletelor diferă de la un transportator la altul și se schimbă; compară-le și verifică-le înainte de drum.

Colete, dube și transportul lucrurilor

Între Republica Moldova și statele UE lucrează mulți transportatori privați care duc colete și pasageri cu microbuze. E comod, dar contează câteva reguli.

• Expeditorul și transportatorul răspund de conținut. Dacă trimiți un colet, nu pune carne, lactate, țigări peste limită sau obiecte interzise. Coletul poate fi deschis la vamă.
• Marfa comercială nu este bagaj personal. Dacă transporți bunuri pentru vânzare, ai nevoie de acte vamale și uneori de un comisionar vamal.
• Mutarea. Dacă te muți în România sau în Republica Moldova cu lucrurile din casă, informează-te din timp despre regulile pentru bunurile personale la schimbarea domiciliului: de regulă ai nevoie de o listă și de dovada mutării.
• Dubele și camioanele trec pe benzi separate și uneori prin alte puncte; în unele puncte există restricții pentru vehiculele de peste 3,5 tone. Verifică site-ul vămii.
• Materialele de construcție, electrocasnicele și piesele auto în cantități mari ridică aproape întotdeauna întrebări.

Dacă ai dubii, e mai bine să întrebi vama din timp decât să explici apoi că „nu știai”.

Cu trenul

Legătura feroviară dintre Republica Moldova și România trece prin Ungheni și pe podul peste Prut spre Iași. Istoric a circulat și un tren direct de noapte Chișinău–București. Legătura s-a schimbat în ultimii ani: garnituri noi, orare noi și, în anumite perioade, schimbare de tren pe parcurs. Prin urmare:

• verifică orarul actual pe site-urile CFM și CFR Călători;
• află unde are loc controlul de frontieră: în tren sau în gară;
• cumpără biletele din timp în preajma sărbătorilor.

O particularitate a căii ferate din regiune este ecartamentul diferit. Republica Moldova folosește ecartament larg, România pe cel european standard. Cândva asta însemna o schimbare lungă a boghiurilor sau schimbare de tren; în ultimii ani, pe tronsonul Ungheni–Iași s-a dezvoltat o linie cu ecartament european. Verifică înainte de drum cum circulă acum trenurile.

Podul de la Ungheni este un pod feroviar istoric din oțel, atribuit adesea biroului lui Gustave Eiffel, deși sursele apreciază diferit cât de bine este documentată această atribuire.

Trenul e de obicei mai lent decât autocarul, dar mai comod: te poți ridica, plimba și dormi. Pentru un drum de la Chișinău la Iași și mai departe în Bucovina este o alternativă bună.

Pe jos și cu bicicleta

Trecerea pe jos sau cu bicicleta prin punctele rutiere este posibilă în principiu, dar regulile depind de punct: în unele pietonii sunt acceptați, în altele trecerea se face doar cu un vehicul. Verifică din timp la poliția de frontieră, mai ales dacă faci cicloturism. Bicicleta este de obicei tratată ca vehicul și stă la coada comună.

Cicliștii de distanță lungă folosesc des Sculeni (mai aproape de Iași) sau Leușeni (pe drumul principal). Așteaptă-te la acostamente înguste pe drumurile de acces și la trafic intens de camioane în zona Leușeni–Albița.

Ce variantă alegi

Variantă	Avantaje	Dezavantaje	Pentru cine
Mașina proprie	flexibilitate, alegi punctul, opriri pe drum	viniete, asigurare, cozi la vârf	familii, călătorii lungi
Mașină închiriată	nu ai nevoie de mașina ta	nu toate firmele permit, taxă în plus	turiști cu traseu stabilit
Autocar	ieftin, curse dese	control pentru fiecare pasager, întârzieri	cei fără mașină
Tren	confort, poți dormi	orar schimbător, mai lent	iubitorii de tren
Taxi sau transfer	de la ușă la ușă	scump, trebuie rezervat	cei cu bagaje sau copii

Cum eviți cozile

Cozile sunt marea temă a acestei granițe. Într-o zi lucrătoare obișnuită, trecerea poate dura 10–30 de minute; la vârf, în punctele mari, chiar câteva ore.

Când e cea mai mare aglomerație

• Sărbătorile. Paștele (cel ortodox nu coincide adesea cu cel catolic), Crăciunul, Anul Nou, zilele libere din mai, hramurile orașelor și sărbătorile din calendarul evenimentelor din Republica Moldova.
• Începutul și sfârșitul vacanțelor de vară. În iulie și august vin acasă mulți moldoveni care muncesc în UE.
• Vineri seara și duminica. Locuitorii din zonele de graniță trec dincolo pentru weekend.
• Primele săptămâni după o schimbare de procedură, cum a fost la lansarea EES.

Ce poți face

1. Verifică timpii de așteptare online. Poliția de Frontieră a Republicii Moldova publică timpii și camerele web pe border.gov.md, iar Poliția de Frontieră Română informații despre trafic pe politiadefrontiera.ro.
2. Alege o alternativă. Poliția de Frontieră a Republicii Moldova recomandă Leova–Bumbăta și Cahul–Oancea în loc de Leușeni și Giurgiulești, iar Costești–Stânca și Lipcani–Rădăuți-Prut în loc de Sculeni.
3. Pleacă dimineața devreme. O plecare matinală e de obicei mai sigură decât una seara.
4. Pregătește actele din timp: pașapoartele, certificatul de înmatriculare, asigurarea. Cu cât ești mai rapid la ghișeu, cu atât merge mai repede coada.
5. Nu căra nimic în plus. Un control al mașinii pentru un cartuș de țigări în plus te ține pe loc pe tine și pe cei din spate.
6. Ia apă și mâncare, mai ales cu copii și vara.

Granița în diferite anotimpuri

Iarna

Iarna cozile sunt de obicei mai mici, cu excepția Crăciunului și a Anului Nou, când mulți merg la rude. Pe drumurile de câmpie de-a lungul Prutului sunt frecvente ceața și poleiul, iar drumurile de acces spre punctele mici nu sunt curățate mereu rapid. Verifică anvelopele de iarnă și prognoza. În Republica Moldova, Crăciunul se sărbătorește oficial atât pe 25 decembrie, cât și pe 7 ianuarie, ceea ce influențează traficul la ambele date.

Primăvara

Cea mai aglomerată perioadă a primăverii este Paștele. Paștele ortodox nu coincide adesea cu cel catolic, iar de sărbători cozile din punctele mari pot fi foarte lungi. La o săptămână după Paști, în Republica Moldova se ține Paștele Blajinilor, când mulți merg la mormintele rudelor. Spre finalul primăverii începe sezonul concediilor.

Vara

Vara drumurile se umplu de moldovenii care muncesc în străinătate și vin acasă în concediu, iar la sfârșitul lui august pleacă înapoi. Așteptarea la căldură fără aer condiționat e grea, mai ales pentru copii și animale. Ia apă și protecție solară și pleacă dimineața.

Toamna

Toamna e un moment bun de călătorie: cozi mai mici, culesul viilor și Ziua Vinului la Chișinău, la începutul lui octombrie, despre care scriem în calendarul evenimentelor. Traficul crește din nou în weekendurile de după sărbători.

Greșeli frecvente

• Calcul greșit al regulii 90/180. Zilele din România se adună cu cele din restul spațiului Schengen.
• Pașapoarte încurcate când ai dublă cetățenie.
• Țigări în plus și carne de casă.
• Fără vinietă. Amenda vine ulterior, prin camere.
• Mașină închiriată fără permisiune de ieșire.
• Animal fără testul de titrare.
• Copil fără acordul celuilalt părinte.
• Plata pentru „înregistrare EES” sau „ETIAS” pe site-uri neoficiale.
• Informații învechite. Programul și regulile se schimbă.

Mituri despre graniță

• „Cu EES granița se va închide.” Nu. EES schimbă doar modul de înregistrare, nu condițiile de intrare.
• „Schengen înseamnă că nu-ți mai verifică nimeni pașaportul.” Nu. Schengen elimină controalele doar între statele membre, iar granița cu Republica Moldova este externă.
• „Poți aduce cât vin vrei, dacă e pentru tine.” Nu. Dintr-un stat terț, limita fără taxe este de 4 litri de vin liniștit de adult.
• „Dacă nu te-a oprit nimeni, nu-ți trebuie vinietă.” Nu. Amenzile vin prin camere.
• „ETIAS se poate face deja.” Nu. Sistemul nu funcționează încă.

Cu copiii

• Fiecare copil are nevoie de pașaport propriu.
• Află din timp dacă în situația ta e nevoie de acordul notarial al celuilalt părinte și ce cer Republica Moldova și România.
• Ia certificatul de naștere, mai ales dacă copilul și părintele au nume de familie diferite.
• Laptele praf pentru sugari în ambalaj original se poate introduce în UE; carnea și lactatele de casă, nu.
• La coadă îți vor trebui apă, gustări, jucării și haine de schimb.
• La înregistrarea în EES, copiilor sub 12 ani nu li se iau amprentele, dar li se înregistrează fotografia și datele din pașaport.

Călătorii cu mobilitate redusă

Punctele mari sunt mai bine dotate decât cele mici, dar condițiile diferă. Dacă mergi cu autocarul și îți e greu să cobori la control, anunță șoferul și polițiștii de frontieră. Cu mașina, controlul are loc de obicei la geam, fără să cobori, dacă nu e nevoie de control amănunțit.

Tranzit din Ucraina prin Republica Moldova spre România

Mulți călători din Ucraina ajung în România prin Republica Moldova, de exemplu prin Palanca sau Otaci, apoi traversează teritoriul moldovenesc până la punctele de pe Prut. Asta înseamnă două granițe: mai întâi cea ucraineano-moldovenească, apoi cea moldo-română. Ține cont că:

• fiecare graniță are cozile și regulile ei;
• la intrarea în Republica Moldova se aplică regulile moldovenești pentru cetățenii Ucrainei;
• o mașină cu numere ucrainene are nevoie de vinietă electronică moldovenească și de asigurare valabilă în Republica Moldova și România;
• ieșirea din Ucraina e reglementată de regulile ucrainene, care se pot schimba în timpul legii marțiale.

Lângă Giurgiulești se află și punctul Giurgiulești–Reni, de la granița cu Ucraina. Urmărește atent indicatoarele la intersecție ca să nu ajungi în altă țară.

Muncă, studii și șederi lungi

Regimul fără vize și înregistrarea în EES privesc doar șederile scurte: turism, vizite, întâlniri de afaceri. Dacă mergi în România la muncă, la studii sau ca să locuiești mai mult de 90 de zile, ai nevoie de alte acte: viză de lungă ședere (tip D), permis de ședere sau dovada statutului. Mulți moldoveni cu cetățenie română muncesc și studiază în România ca cetățeni UE, iar aceste limite nu li se aplică. Dacă nu ai cetățenie UE, verifică condițiile la consulat sau la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).

Puțină istorie: de ce granița e pe Prut

Prutul a devenit graniță în 1812, când prin Pacea de la București teritoriul dintre Prut și Nistru, Basarabia, a trecut la Imperiul Rus, iar partea de vest a Principatului Moldovei a rămas dincolo de râu. De atunci granița de pe Prut s-a deschis și s-a închis odată cu istoria regiunii: în 1918 Basarabia s-a unit cu România, în 1940 a fost inclusă în URSS, iar după război Prutul a devenit o graniță sovieto-română aproape închisă pentru oamenii obișnuiți.

Zeci de ani, multe familii nu și-au putut vedea rudele de pe celălalt mal. De aceea, „Podul de flori” din 6 mai 1990 a devenit un moment simbolic: în acea zi, oamenii de pe ambele maluri au putut trece liber Prutul în mai multe locuri, fără acte, au aruncat flori în râu și s-au întâlnit cu rudele. După proclamarea independenței Republicii Moldova în 1991, granița a devenit una între state, iar odată cu aderarea României la UE în 2007 și apoi la Schengen, frontieră externă a Uniunii Europene.

Astăzi este una dintre cele mai circulate granițe din regiune, trecută de oameni care au adesea aceeași limbă, aceleași nume de familie și rude pe ambele maluri.

Ce să vezi lângă graniță

Nu te grăbi să treci zona de graniță în viteză: aici sunt locuri interesante.

Pe partea moldovenească

• Ungheni: oraș pe Prut, cu pod feroviar istoric și gară; o oprire comodă pe drumul spre Iași.
• Lacul de acumulare Stânca–Costești: cel mai mare lac de pe Prut, format de barajul peste care trece punctul de frontieră.
• Cahul: oraș din sud, cunoscut pentru stațiunea balneară, aproape de Prutul de Jos.
• Rezervația „Prutul de Jos”: rezervație științifică din sud, cu lacul Beleu, păduri de luncă și păsări. Accesul în zona protejată este restricționat, verifică condițiile.
• Giurgiulești: locul unde se întâlnesc Republica Moldova, România și Ucraina și singura ieșire a Republicii Moldova la Dunăre.

Pe partea românească

• Iași: capitala culturală a Moldovei românești, cu Palatul Culturii, mănăstiri, universitate și grădina botanică.
• Huși: oraș mic cu tradiție viticolă, pe drumul de la Albița.
• Galați: port mare la Dunăre, cu o faleză lungă.
• Botoșani: oraș legat de Mihai Eminescu, pe drumul din nord spre Bucovina.

Ce te pot întreba la graniță

Polițiștii de frontieră din ambele țări pun întrebări standard. Răspunde calm și scurt.

• Scopul călătoriei: turism, vizită la rude, muncă, studii, tranzit.
• Câte zile vrei să stai.
• Unde vei sta: hotelul sau adresa rudelor.
• Dacă ai bilet de întoarcere sau un plan de continuare.
• Dacă ai bani suficienți: card bancar sau numerar.
• Dacă ai asigurare medicală.
• Ce transporți: alcool, țigări, alimente, sume mari de bani.

Celor scutiți de viză li se poate cere dovada mijloacelor de întreținere. Sumele sunt stabilite de regulile naționale; ține la tine cardul bancar și, dacă ai, confirmarea rezervării.

Dacă ceva nu merge

Ți s-a refuzat intrarea

Polițistul trebuie să-ți dea o decizie scrisă de refuz, cu motivul. Păstrează documentul; în el e explicată procedura de contestare. Cele mai frecvente motive sunt actele nepotrivite, lipsa vizei, depășirea limitei 90/180, lipsa dovezii scopului sau a mijloacelor ori o interdicție de intrare. Nu te certa pe loc și nu încerca alt punct de trecere: nu ajută și poate agrava situația.

Ți-ai pierdut pașaportul

Anunță poliția și consulatul țării tale. Fără act nu poți trece granița. Multe state au ambasade la Chișinău și București, iar unele au consulate generale la Iași.

Ți s-au confiscat bunuri

Vameșul întocmește un proces-verbal. Păstrează-l. Dacă crezi că decizia e greșită, o poți contesta pe calea oficială.

Accident sau pană lângă graniță

Sună la 112, numărul funcționează în ambele țări. Dacă mașina e asigurată, anunță asigurătorul. Dacă rămâi în pană la coadă, anunță polițiștii de frontieră.

Bani, telefon și detalii practice

Schimbul valutar

La punctele mari și în apropiere sunt case de schimb, dar cursul e de obicei mai slab decât în oraș. E mai simplu să plătești cu cardul: în ambele țări cardurile sunt acceptate aproape peste tot în orașe, în benzinării și în magazinele mari. Puțin numerar în leii țării în care mergi e util pentru cumpărături mici, parcare și sate.

Telefonul mobil

Din 1 ianuarie 2026, Republica Moldova face parte din zona „Roam Like at Home” a UE: abonații operatorilor din UE folosesc telefonul în Republica Moldova la tarifele de acasă, în limita utilizării rezonabile, iar abonații operatorilor moldoveni pot face același lucru în UE. Verifică condițiile operatorului tău. Dacă ai o cartelă dintr-o țară din afara UE, roamingul poate fi scump, așa că ia o cartelă locală sau un eSIM.

Ora

Republica Moldova și România sunt în același fus orar, deci nu trebuie să schimbi ora.

Magazine și benzinării lângă graniță

Lângă punctele mari sunt benzinării, cafenele și magazine, dar lângă cele mici aproape nimic. Alimentează și fă cumpărăturile din timp.

Tax Free: recuperarea TVA în România

Rezidenții statelor din afara UE, inclusiv ai Republicii Moldova și ai Ucrainei, pot în anumite cazuri să recupereze TVA-ul pentru cumpărăturile din România când scot bunurile din UE. Cere în magazin documentele pentru restituire, prezintă-le împreună cu bunurile la vama română la ieșire și apoi primești banii prin magazin sau printr-un operator. Nu toate magazinele participă, iar pentru restituire există condiții de sumă minimă și termene. Întreabă din timp în magazin.

Pas cu pas: trecerea cu mașina

1. Verifică pe border.gov.md timpii de așteptare și alege punctul.
2. Cumpără vinieta moldovenească pe evinieta.gov.md și rovinieta românească, dacă nu le ai deja.
3. Pregătește pașapoartele tuturor pasagerilor, certificatul de înmatriculare, asigurarea și, dacă e cazul, procura.
4. La ieșirea din Republica Moldova: control de frontieră și vamal moldovenesc.
5. Treci podul peste Prut.
6. La intrarea în România: controlul pașapoartelor (cu înregistrare EES pentru cei din afara UE) și controlul vamal.
7. Ia-ți actele înapoi și verifică dacă ți s-au restituit toate.

Pas cu pas: trecerea cu autocarul

1. Cumpără biletul și verifică autogara de plecare.
2. Ține pașaportul în bagajul de mână.
3. La graniță urmează indicațiile șoferului și ale polițiștilor.
4. Treci prin controlul pașapoartelor și înregistrarea EES, dacă e cazul.
5. Fii pregătit pentru controlul bagajelor.
6. Urcă înapoi în autocar abia după ce a trecut tot grupul.

Trasee după graniță

Granița este doar începutul drumului. Câteva idei de pe site-ul nostru:

• Dacă vii în Republica Moldova pentru prima dată, începe cu ghidul complet de călătorie în Republica Moldova.
• La o oră de Chișinău se află complexul rupestru Orheiul Vechi, unul dintre locurile cele mai fotografiate din țară.
• Pentru vin: crame din Republica Moldova cu degustări și excursii prin pivnițe.
• Dacă mergi în România: traseul Chișinău–Iași–Bucovina cu mănăstirile pictate.
• Ca să știi ce se întâmplă în țară în perioada vizitei tale, uită-te în calendarul evenimentelor.

Mai multe sfaturi practice găsești în categoria Sfaturi.

Termeni utili

Termen	Ce înseamnă
PTF (punct de trecere a frontierei)	punctul oficial unde se trece granița
Control comun	controlul făcut de polițiștii ambelor țări în același loc
EES	sistemul european de intrare/ieșire, înregistrarea biometrică a cetățenilor din afara UE
ETIAS	autorizația electronică de călătorie pentru cei fără viză, încă nefuncțională
90/180	regula: cel mult 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile în spațiul Schengen
Rovinietă	taxa electronică de drum în România
Vinietă (Republica Moldova)	taxa electronică de drum pentru vehiculele înmatriculate în străinătate
Carte Verde	asigurarea internațională de răspundere civilă auto
Culoar verde / roșu	„nimic de declarat” / „bunuri de declarat” la vamă
Tax Free	restituirea TVA pentru nerezidenții UE la ieșire

Întrebări de pus înainte de drum

• Pașaportul meu e valabil suficient după data întoarcerii?
• Am nevoie de viză sau sunt scutit?
• Câte zile am petrecut deja în spațiul Schengen în ultimele 180?
• Ce punct de trecere aleg și care e programul lui?
• Am vinietele și asigurarea pentru ambele țări?
• Am voie să ies din țară cu mașina închiriată?
• Am toate actele pentru copii și animale?
• Nu transport bunuri peste limită sau interzise?

Lista de verificare

• [ ] Pașaport valabil (sau buletin, pentru cetățenii UE în anumite cazuri)
• [ ] Viză, dacă e nevoie
• [ ] Calculul zilelor 90/180
• [ ] Asigurare medicală de călătorie
• [ ] Permis de conducere, certificat de înmatriculare, asigurare auto
• [ ] Vinietă moldovenească și rovinietă românească
• [ ] Procură și acordul firmei de închirieri sau de leasing
• [ ] Acte pentru copii
• [ ] Acte veterinare pentru animale
• [ ] Bunuri în limitele permise, fără carne și lactate
• [ ] Card bancar și puțin numerar în lei
• [ ] Apă și mâncare pentru coadă
• [ ] Timpii de așteptare verificați înainte de plecare

Surse oficiale

Regulile se schimbă, așa că înainte de drum verifică informațiile la sursele oficiale:

• Poliția de Frontieră a Republicii Moldova: border.gov.md, cu camere web și timpi de așteptare;
• Poliția de Frontieră Română: politiadefrontiera.ro;
• Serviciul Vamal al Republicii Moldova: customs.gov.md;
• Autoritatea Vamală Română: customs.ro;
• vinieta electronică a Republicii Moldova: evinieta.gov.md;
• rovinieta românească: site-ul oficial CNAIR;
• informații despre EES și ETIAS: site-urile oficiale ale Uniunii Europene;
• Ministerul Afacerilor Externe al României: informații despre vize.

Concluzie

Granița dintre Republica Moldova și România de pe Prut este una dintre cele mai simple frontiere externe ale UE pentru un călător pregătit: puncte multe, alternative la cozi, reguli clare. Majoritatea problemelor apar din cauza câtorva lucruri: țigări și vin peste limită, carne și brânză de casă, lipsa vinietei, mașina închiriată fără permisiune și calculul greșit al zilelor Schengen. Verifică-le înainte de drum, uită-te la timpii de așteptare, ia apă și pleacă dimineața devreme, iar granița nu-ți va strica impresia despre călătorie. Prețurile și regulile din acest ghid sunt orientative: verifică-le înainte de plecare.

Întrebări frecvente

Ce puncte de trecere există la granița Moldova–România?

Rutiere: Leușeni–Albița, Sculeni–Sculeni, Costești–Stânca, Lipcani–Rădăuți-Prut, Leova–Bumbăta, Cahul–Oancea și Giurgiulești–Galați. Feroviare: Ungheni–Iași și Giurgiulești–Galați. Programul unor puncte se poate schimba, așa că verifică site-ul Poliției de Frontieră.

Ce este EES și mă privește?

EES este Sistemul de Intrare/Ieșire al UE. Înregistrează cetățenii statelor din afara UE la șederile scurte: scanează pașaportul, preia imaginea facială și amprentele. La granița României cu Republica Moldova funcționează în toate punctele din martie 2026. Nu se aplică cetățenilor UE, inclusiv moldovenilor care călătoresc cu pașaport românesc.

Am nevoie de ETIAS pentru România?

Încă nu. ETIAS este o viitoare autorizație de călătorie online pentru cei scutiți de viză, inclusiv cetățenii Republicii Moldova și ai Ucrainei. Lansarea este așteptată în ultimul trimestru al lui 2026, cu data exactă anunțată oficial. Acum nu se primesc cereri, așa că evită site-urile intermediare.

Câte țigări și cât alcool pot aduce din Moldova în România?

Fără taxe, pentru fiecare adult: 40 de țigarete, 1 litru de băuturi spirtoase sau 2 litri de băuturi sub 22%, 4 litri de vin liniștit și 16 litri de bere. Carnea și produsele lactate din Republica Moldova nu pot fi introduse în UE. Limitele se pot schimba, verifică site-urile vămilor.

Am nevoie de vinietă pentru mașină?

Da, în ambele țări. În Republica Moldova, mașinile cu numere străine au nevoie de vinietă electronică, cumpărată pe evinieta.gov.md. În România, rovinieta electronică este obligatorie pe drumurile naționale și autostrăzi. Verifică tarifele pe site-urile oficiale.

Unde văd cozile de la graniță?

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova publică timpii de așteptare și camere web pe border.gov.md, iar Poliția de Frontieră Română publică informații despre trafic pe politiadefrontiera.ro. Verifică-le înainte de plecare și pe drum.

Sursele imaginilor:

• Râul Prut la Giurgiulești la apus, cu bărci ancorate lângă un drum de pe mal — Foto: Julian Nyča / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0
• Pod feroviar vechi din oțel peste Prut, lângă Ungheni, iarna — Foto: Andrei Anghelov at English Wikipedia / Wikimedia Commons, CC BY 3.0